Capcana Afroditei

Un tanar de 24 de ani din Segarcea, purtator al virusului HIV, intretine relatii sexuale in mod sistematic. 40 de persoane sunt acum suspecte de a fi infestate cu teribilul virus.  

In 1987 un virus informatic a distrus baze intregi de date in centrul universitar Lehigh din Bethlehem, Pennsylvania. Actiunea a fost cu atat mai distructiva pe cat a fost de subtila. Subtilitatea consta in faptul ca faza de distrugere a memoriei calculatoarelor aparea mult timp dupa faza de infestare, lucru care asigura infestarea globalizata, a intregii retele. De ce ar face cineva o asemenea fapta? Exista satisfactii in asta? 

Pentru ca facem analogii, observ o puternica asemanare intre cazul lui Daniel Secu, „Razbunarea Biologica”, si cazul tipului care a intrat pe contrasens cu 185 de km/h, murind si luand cu sine inca 5 suflete inocente. Nu doresc sa afirm ca Daniel a fost animat de intentii criminale, inainte de finalizarea achetei – nu ar fi nici corect si nici de bun simt. Cu toate acestea, nu ma indoiesc ca exista persoane care ar face asta cu buna-stiinta. Care ar putea fi motivele?

Exista in lumea animalelor sau a plantelor numeroase exemple prin care prada este inselata in scopul de a fi atrasa si consumata. Scopul? Supravietuirea! De exemplu cameleonul isi poate schimba culoarea, beneficiind de un camuflaj natural, inascut. O specie de planta carnivora din regiunile ecuatoriale are flori care emana un miros puternic de carne aflata in putrefactie, lucru care atrage mustele. Dar pentru ce ar putea o persoana infestata cu HIV sa isi doreasca sa atraga parteneri sexuali multipli?

• Razbunarea – ai cazut, fara sa vrei, intr-o capcana biologica si esti furios. Una dintre optiunile pe care le ai, nu cea mai fericita, este sa intri in jocul fatalitatii si sa faci "virusul sa circule".  

• Iluzia Normalitatii – a fi infestat si a purta un anumit virus, presupune un stil de viata limitativ si auster. Nu suntem niciodata pregatiti pentru asta, iar unora le este cu atat mai greu sa isi accepte conditia sociala.  

• Placerea – traim intr-o societate de consum care decreteaza faptul ca existi atata vreme cat consumi. Abstinenta nu este o alternativa si ne-ar fi greu sa o acceptam.

• Puterea – a fi capabil sa influentezi destinul celor cu care intri in contact, fie si in acest mod sinistru, iti poate oferi iluzia puterii de care dispui. Daca nu ai o alta posibilitate de afirmare, acesta poate deveni un plan cat se poate de serios. 

• Sensul – oamenii traiesc din plin atunci cand au pentru ce trai, cand viata lor este pusa in slujba unui scop, a unei misiuni. Chiar si un scop sinistru poate sa iti dea sentimentul ca indeplinesti o misiune, lucru care „da un gust” vietii tale.  

• Atentia – cand faci lucruri iesite din comun, fie acestea bune sau respinse de societate, esti predispus la a primi atentie. Celebritatea obtinuta post-mortem poate fi un factor motivator.  

Nu stiu in ce masura am reusit sa patrund in mintea lui Daniel, dar nu asta este important. Poate te intrebi anxios ce se va intampla cu tine daca partenerul tau descopera intr-o zi pe cineva, si te paraseste. Odata cu descoperirea teribilului virus, problema vietii sexuale proprii dar si a partenerilor nostri intimi, capata noi conotatii.

Daca inainte de acest moment am fi putut sa ne infestam cu o boala suparatoare precum sifilisul ori herpesul, acum se pune problema supravietuirii, in sine. Iar daca propria viata sexuala este totalmente sub controlul nostru, nu la fel stau lucrurile in ce priveste viata sexuala a partenerilor nostri intimi.  

Cand o persoana intretine relatii sexuale, ea nu le intretine doar cu partenerul sau ci cu toti aceia care au intretinut relatii sexuale cu partenerul in ultimii 10 ani. Otis Bowen, secretar al Departamentului Sanatatii si al Serviciilor Sociale al USA. 

Incercarea de a controla viata sexuala a partenerului de cuplu tinde sa fie privita azi nu doar ca un obicei suparator, dar si ca o dovada a lipsei bunului simt sau chiar ca o afectiune psihiatrica, din categoria tulburarii de personalitate de tip paranoid. Si atunci ce este de facut? Putem sa prevenim in vreun fel o astfel de situatie? 

Desigur, tine de noi insine cat timp ne petrecem cu partenerul nostru inainte de a duce relatia in sfera ei sexuala, si daca dorim sa ii solicitam acestuia „niste analize medicale” mai recente de 3 luni, ca sa fim noi asigurati ca iubirea nu are nimic in comun cu decesul. Iar daca nu o facem, atunci s-ar putea ca incertitudinea sa nu ne placa prea mult si nici sa ne incurajeze in a ne bucura cu adevarat de viata noastra sexuala. Dar totusi, am putea fi atat de tehnici in erotism? 

Uat chen ai du, du, du, in mintea mea esti thu, thu, thu... haide si fa-ti analizele odata! (Posibil citat dintr-un viitor hit de pe MTv_?)  

Sau poate ca vom dori sa evitam partenerii pasionali din fire, ori pe cei care isi petrec prea mult timp in locuri unde „lumea se distreaza” si cauta parteneri sexuali, cum ar fi de exemplu cluburile de noapte, dar oare asta ne va proteja cu adevarat?

Este cunoscuta de ceva timp aceasta solutie universala pentru bolile cu transmitere sexuala, si anume abstinenta. Ar mai fi de actualitate intr-o societate de consum, care pare a se invarti in jurul sexului si in care libertatea se exprima prin depasirea limitelor moralei?

Destul de interesant insa, aceeasi societate este la fel de preocupata de „a se asigura”, de a preveni orice, de a se proteja si a fi la adapost. Cum se vor impaca cele doua tendinte antagonice, care pe de o parte te imping la relatii sexuale fara inhibitii, iar pe de alta parte te constrang sa iti conservi sanatatea si viata? 

Daca iti doresti ceva mai multa siguranta, fara indoiala ca o viata sexuala in care „nu ne pica cu tronc” cineva, peste noapte, ofera ceva protectie, si ar fi de preferat sa nu fim prea curiosi din acest punct de vedere, limitandu-ne interesele epistemice la cu totul alte domenii (caci exista si alte domenii in care ne putem exprima). 

In loc de concluzie, cred ca este o boala plina de semnificatie si poate ca este o boala de care societatea umana avea nevoie. Ea ne invata ca alegerile au consecinte si ca anumite alegeri trebuie cantarite cu atentie. Ea ne determina sa apreciem partenerii morali, chiar si pe virginii intarziati, si care apar, in mod neasteptat, intr-o lumina mult mai buna, in eventualitatea ca nu sufera alte tuburari psihice. 

Putine lucruri ne mai pun pe ganduri in ziua de azi, si putine lucruri ne mai fac sa ne intrebam daca nu cumva suntem prea exaltati in preocuparile noastre sexuale. Putine lucruri ne mai amintesc astazi ca universul are anumite reguli...  

Nu poti sa o iei de la capat dar poti sa dai povestii un alt final...

Sunt fascinat de ceva timp de proverbele si aforismele lui Lao Tze, fondatorul religiei taoiste, cel care spunea ca marile adevaruri suna paradoxal. Daca ar fi sa mergem pe urmele sale, am observa ca uneori, cautand libertatea si placerea nu obtinem decat captivitatea, limitarea, si necazul.