Jertfirea Aproapelui

 Doi adolescenti din capitala chinuie pana la moarte niste oameni ai strazii. Din ritualul de o cruzime fara margini, nu au lipsit manelele si voia buna. Privind fapta mai in profunzime, ajungem sa distingem "metafora jertfei aproapelui", care nu ne este tocmai straina...

Cu fiecare zi, societatea pare ca tine sa ne surprinda cu fapte dintre cele mai greu de anticipat. Si totusi... Cum ajung doi adolescenti, aparent normali, sa chinuie pana la moarte, niste fiinte umane nevinovate? Tind sa vad acest eveniment ca pe o metafora. Este vorba despre metafora planului de viata al acestor tineri, ca exponenti ai unei generatii dezorientate, hranite cu pseudo-valori si crescute intr-o anomie aproape generalizata. Pentru cei care nu stiu, lipsa de moraliate, ratacirea, dezorganizarea si lipsa de directie care ne este familiara multora dintre noi, are un nume - anomie. Iata ce explicatie gasim in dictionarul limbii romane in dreptul acestui cuvant

ANOMIE  1. s. f. Absenta normelor sau valorilor sociale la nivelul individului ori al societatii; dezordine, dezorganizare; p. ext. haos. — Din fr. anomie. 2.  f. Stare a societatii caracterizata prin lipsa de legi sau prin existenta unor norme contradictorii care fac dificila orientarea individului in colectivitate. /<fr. anomie 3. s.f. Lipsa a autoritatii sau a normelor referitoare la valorile morale; dezorganizare, lipsa de legi. [< fr. anomie, cf. gr. a – fara, nomos – lege].

Asa cum spuneam, aceasta fapta de o cruzime fara margini, poata fi privita ca o metafora a planului de viata al celor doi tineri. Faptul ca ei au actionat impreuna, conjugandu-si eforturile, amplifica si schimba in mod sensibil sensul si semnificatia actiunii lor, arunca o urma serioasa de indoiala asupra grupului si categoriei sociale din care ei fac parte, a atmosferei in care s-au dezvoltat in acest fel, asezand sub semnul intrebarii modul in care au fost asimilate, la nivel colectiv, normele moralei ori preocuparea membrilor comunitatii pentru asa ceva.

Metafora "jertfirii aproapelui", contrara recomandatei auto-jertfe in numele binelui comunitatii, poate ca nu ar trebui sa ne surprinda atat de mult. La ora actuala, mult prea putini oameni mai cred ca foloseste la ceva sa iti pui viata in slujba comunitatii, iar parghiile educationale aflate in slujba cetateanului, rar ne mai amintesc ca secretul unei vieti implinite este interesul nostru pus in slujba interesului celuilalt.

S-a vorbit despre tentatia tinerilor de a explora situri de internet in care apar scene pline de cruzime, unde sunt ilustrate practici anti-sociale, in care oamenii chinuie animale sau maltrateaza semeni de-ai lor. Dar poate ca nu ar trebui sa mergem atat de departe cu presupunerile. Adolescentii au fost intotdeauna cu un pas inaintea noastra si au dus la un alt nivel ceea ce am inceput chiar noi. In fond, asta fac adolescentii...  Atitudinea fata de oamenii strazii si fata de semeni, in general, este unul dintre lucrurile pe care acesti adolescenti l-au dus la alt nivel.

Trebuie sa inveti regulile jocului iar apoi trebuie sa joci mai bine decat oricine altcineva. Albert Einstein

Consider ca ceea ce ar trebui sa ne ingrijoreze cu adevarat, este tocmai atmosfera morala in care traim si pe care o sugereaza fara incetare faptele de care ne izbim zi de zi. Pare ca fiecare dintre noi uita cate putin  datoria pe care o avem fata de cei din jur: adesea politicienii nu pun la socoteala responsabilitatile pe care le au fata de cei care i-au ales, angajatorii si angajatii isi ignora reciproc indatoririle, iar membrii familiei, de prea multe ori, se comporta ca si cand nu ar exista partenerul lor de viata sau copiii. Cand e vorba sa ne distram, desigur, vom recurge la ironii muscatoare si batjocura indreptate impotriva celorlalti, sau vom juca ceva pe calculator in care executi niste tampiti.

Mai vad in actiunea celor doi tineri, un joc - dealtfel ei nici nu se afla prea departe de varsta jocului. Jocurile, oricat de brutale sau stupide ar parea, se desfasoara dupa niste reguli si reprezinta un mod prin care ne exersam abilitatile si aptitudinile pentru viata. Ei nu s-au jucat de-a "jertfa aproapelui" pentru a ajunge in spatele gratiilor o buna bucata din viata. Dimpotriva, jocul lor era menit sa ii initieze si sa ii specializeze in ceva care nu ne este tocmai strain nici noua - a obtine pe orice cale ceea ce ne dorim. "In viata, trebuie sa treci peste cadavre, daca doresti sa razbesti". Acesta pare mesajul si in acelasi timp regula dupa care s-a desfasurat acest joc sardonic si absurd.

In trecut, jertfa inchinata zeitatilor era o practica pagana prin care oamenii incercau sa se asigure ca ceea ce incepeau avea sorti de izbanda. Jertfa rascumpara o greseala sau platea mila zeilor. Printre credintele populare stravechi figura si obiceiul de a zidi un animal in temelia unei constructii. Semnificatia era aceea ca spatiul astfel aparut avea sa pastreze legatura cu eternitatea si avea sa fie protejat de pericole ori distrugere. Astazi nu mai jertfim animale dar pentru cei doi tineri aceasta jertfa ar fi trebuit sa constituie garantia unui viitor sigur si glorios. Nu va fi asa. Dar oare ce vom invata noi din aceasta poveste?

Sells, S. P., (2012), Adolescenti scapati de sub control, edutura Humanitas, Bucuresti

Campbell, R., (2001), Copiii nostri si drogurile, editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti

Turliuc, M. (2007), Psihosociologia Comportamentului Deviant, editura Institutul European, Iasi

Glasser, W., (2008), Cum sa alegem fericirea, editura Curtea Veche Publishing, Bucuresti

Adler, A., (2010), Psihologia scolarului greu educabil, editura Univers Enciclopedic, Bucuresti